Recomandări nutriţionale în intoleranţa la lactoză

ImageIntoleranţa la lactoză este ceea mai des întâlnită intoleranţă alimentară, care afectează aproximativ 70% din populaţia adultă a lumii, existând diferenţe semnificative în funcţie de diferitele zone geografice. Intoleranţa la lactoză apare ca și o consecinţă a lipsei parţiale sau complete de lactază, enzimă care răspunde de prelucrarea lactozei, glucid prezent în mod natural în lapte. În lipsa acestei enzime lactoza ajunge în intestinul gros sub formă neprelucrată, unde suferă procese de fermentaţie cu eliberare de gaze şi formare de mediu acid. Simptomele acestor disfuncţii sunt disconfort abdominal, crampe abdominale, greaţă, meteorism, flatulenţă şi diaree.

În cazul copiilor care se nasc cu incapacitatea de a produce lactază este interzis consumul de produse care conțin lactoză. Pentru ei există formule de lapte special prelucrate care exclud substratul enzimei, respectiv lactoza din compoziţie.

În schimb, la majoritatea adulţilor, deficienţa de lactază este o condiţie care se instalează în timp, în mod natural şi este determinată genetic, corpul uman după vârsta de 2 ani începând să producă mai puţină lactază.

Nu toate persoanele cu nivele joase de lactază prezintă simptome. Prezenţa sau absenţa simptomelor este dată in primul rând de nivelele de lactază din intestinul subţire şi de cantitatea, respectiv tipul alimentelor consumate, dar şi de timpul de tranzit intestinal.

Datorită valorii nutriţionale foarte mari a laptelui şi a produselor lactate, nu se recomandă excluderea lor din dietă nici în cazul persoanelor cu intoleranţă la lactoză.

Nivelul intoleranţei diferă de la persoană la persoană. Prin identificarea individuală a cantităţii alimentelor cu conţinut de lactoză la care apar simptomele se poate personaliza dieta persoanelor cu intoleranţă la lactoză.

Cantităţile cele mai mari de lactoză se regăsesc în lapte (5 g la 100 g), motiv pentru care laptele produce simptomele specifice în cazul majorităţii persoanelor cu intoleranţă, de aceea îl excludem din dietă sau îl introducem în cantităţi foarte mici (1/2 dl – 2 dl), în funcţie de nivelul intoleranţei. Poate fi consumat în schimb laptele fără lactoză (<0,1/100 g ) sau pot fi utilizate preparate specifice, cu lactază, prezente pe piaţă ca suplimente nutritive care se adaugă în produsele lactate şi reduc deficitul. Aceste persoane pot de asemenea opta pentru laptele de soia, de ovăz sau de orez, în special dacă acestea sunt îmbogăţite cu calciu.

În produsele lactate acide conţinutul de lactoză este semnificativ mai redus (cu 20-40 %) decât în lapte. Vorbim aici de iaurt, lapte bătut şi chefir care conţin germeni vii, microorganisme care prin procesul de fermentaţie reduc cantitatea de lactoză a laptelui de provenienţă. Datorită acestei caracteristici a produselor lactate acide, acestea sunt mult mai bine tolerate decât laptele de către persoanele cu intoleranţă la lactoză, însă cantitatea tolerată depinde din nou de nivelul de toleranţă individual al fiecărei persoane.

ImagePentru cei cu intoleranţă severă se recomandă produsele lactate fără lactoză. Brânzeturile de regulă conţin cantităţi şi mai mici de lactoză decât produsele lactate acide, motiv pentru care sunt mai bine tolerate. La brânzeturile tari găsim nivelele cele mai mici de lactoză, aceasta scăzând odată cu timpul de maturare: Parmezan, Emmental, brânza Cheddar, Roquefort, Roncal, Brie.

Este important pentru oamenii cu o toleranţă foarte scăzută la lactoză să cunoască conţinutul de lactoză al diferitelor produse alimentare, chiar şi a cantităţilor mici. Trebuie luate în considerere toate alimentele ce conţin lapte praf, zer, praf de zer, lactoză sau îndulcitorul Lactitol (E966).

Dintre produsele alimentare cele mai des consumate ce pot conţine ingrediente derivate din lapte si deci, pot conține lactoză enumerăm pâinea şi alte produse de patiserie, musli procesat, cartofii instant, supele instant sau băuturile pentru micul dejun, margarina, cărnurile preparate, sosurile pentru salate, dulciurile sau alte snacks-uri, amestecurile pentru clătite, biscuiţii, prăjiturile, îngheţata, laptele praf pentru cafea sau frişca vegetală. La fel o mare parte dintre medicamentele şi suplimentele nutritive de pe piaţă conţin ca excipient lactoza ( de ex. contraceptivele orale, pansamentele gastrice).

Recomandările nutriţionale în cazul persoanelor cu intoleranţă la lactoză trebuie personalizate şi adaptate necesităţilor specifice. În cazul persoanelor cu intoleranţă foarte scăzută la lactoză este nevoie de integrarea în dietă a unor alternative la lapte, produse lactate şi alte produse care conţin lactoză şi de consultanţă specializată în vederea dezvoltării unor diete echivalente din punct de vedere nutriţional.

Laczkó Kinga

Dietetician-Nutriționist

Advertisements
Categories: Sfaturi Nutriție | Tags: , , , , , , , , , ,

Sfaturi utile pentru părinți despre alimentația copiilor

Stilul de viaţă al familiei joacă un rol central în dezvoltarea preferinţelor alimentare ale copiilor şi în opţiunile de activitate.

Părinţii, în special, au o influenţă puternică asupra stilului de viaţă al copiilor lor, prin modelare şi educaţie.

Părinţii ar trebui să fie responsabili de ceea ce oferă copilului să mănânce, când şi unde, dând copiilor posibilitatea de a alege din produsele alimentare primite şi de a controla cât de mult mănâncă.

Părinții trebuie să asigure o dietă echilibrată care să:

• acopere nevoile pentru creştere şi dezvoltare,

• asigure funcţionarea organismului la parametrii fiziologici,

• fie adaptată la vârsta, la greutatea, la rata de creştere, la starea de sănătate şi, nu în ultimul rând, la nivelul de activitate fizică a copilului,

• se realizează prin asocierea mai multor grupe de alimente, deoarece niciun aliment nu poate suplini singur toate principiile alimentare necesare organismului, cu o singură excepţie: laptele de mamă pentru sugarii mici; el poate asigura, ca singur aliment, necesarul nutritiv al sugarului până la 6 luni.

 

Metode de a pune în practică recomandările generale:

a) Controlul factorilor de mediu:

• Planificaţi mesele pentru a evita foamea, nu ca un eveniment menit să umple timpul;

• Mâncaţi numai la ora mesei şi în perioadele destinate gustărilor;

• Încurajaţi consumul de alimente şi băuturi în bucătărie sau la masă;

• Mâncaţi impreuna cu toată familia atunci când este posibil, pentru a permite interacţiunea socială în timpul mesei, mâncatul mai lent şi, astfel, o mai mare senzaţie de saţietate după masă.

• Consumaţi porţii normale. Dimensiunile porţiilor pot fi reduse folosind farfurii mai mici. De asemenea, evitaţi porţiile duble;

• Descurajaţi mâncatul sau ronţăitul în faţa televizorului.

• Încurajaţi copiii să mănânce un mic dejun sănătos şi să evite săritul peste mese;

• Reduceţi gustările nesănătoase (de exemplu, cele bogate în zahăr şi/sau grăsimi) mai ales după cină;

• Asiguraţi gustări sănătoase (fructe, morcovi şi alte legume), atractive şi uşor disponibile;

• Oferiţi la pachet un prânz sănătos pentru şcoală;

• Învăţaţi-vă copiii că este bine să lăsăm mâncarea în farfurie atunci când am consumat suficint;

• Nu folosiţi mâncarea drept recompensă;

• Îndepărtaţi tentaţiile;

• Fiţi un exemplu;

• Fiţi consecvenţi.

b) Alegerea alimentelor:

• Selectaţi alimentele integrale (pâine, paste, orez sau cereale integrale în locul echivalenţilor albi) sau alimentele crude neprocesate

ori de câte ori este posibil şi pregătiţi mesele la domiciliu;

• Folosiţi materii prime, mai degrabă decât cele gata preparate,deoarece este mai uşor să observăm ce se consumă. Multe alimente preparate sunt

mai ieftine decât ingredientele lor prime, din cauza suplimentării cu amidon şi grăsimi;

• Furnizaţi suficiente fructe şi legume;

• Încurajați consumul de apă, mai degrabă decât suc de fructe sau băuturi carbogazoase.

• Băuturile cu îndulcitori, chiar dacă au un conţinut energetic mai mic decât cele cu zahăr, pot încuraja consumul de dulce şi trebuie evitate;

• Folosiţi lapte semi-degresat, iaurt şi brânză cu un conţinut scăzut de grăsimi;

• Evitaţi aportul crescut de carne roşie, cărnuri procesate şi mezeluri; alegeţi surse sănătoase de proteine atât de origine animală: carnea albă slabă – de pui, curcan, de peşte, cat şi de origine vegetală: soia, fasole, mazăre, linte, alune, nuci.

• Evitaţi cereale de ciocolată sau cu adaos de zahăr;

• Evitaţi biscuiţii, batoanele de ciocolată, chipsurile şi alte gustări cu densitate energetică ridicată în timpul pauzelor. Mâncaţi fructe sau legume la gustări.

 

c) Modalitatea de preparare a alimentelor:

• Preparaţi alimentele la grătar, prin fierbere sau la aburi. Evitaţi prăjirea;

• Evitaţi adăugarea de unt, ulei sau alte grăsimi la gătit;

• Evitaţi sosurile îngroşate cu făină.

 

d) Factorii comportamentali:

• Înţelegeţi şi practicaţi un control flexibil al comportamentului alimentar;

• Găsiţi strategii pentru a face faţă stresului şi/sau plictiselii.

De asemenea sprijinul părinţilor şi modelul pe care aceştia îl oferă sunt factorii determinanţi ai nivelului de activitate fizică a copiilor.

Atunci când părinţii sunt implicaţi în activităţi fizice şi sportive, copiii lor sunt mult mai susceptibili de a avea o atitudine pozitivă faţă de activitatea fizică.

Copiii au nevoie de cel puțin 60 de minute de activitate fizică pe zi, indiferent dacă sunt acasă, la școală sau la joacă.

Cum putem creşte cheltuielile de energie?

Scop

Tipul de acţiune

Reducerea sedentarismului Reducerea timpului petrecut în faţa televizorului; Găsirea unui hobby care s-ar putea să-i ocupe timpul cât este acasă sau care l-ar putea scoate din casă; Încurajarea copiilor în a participa la viaţa de familie,ajutând prin casă, făcând sarcini domestice simple.
Creşterea nivelului de activitate în viaţa de zi cu zi Încurajurea mersului pe jos sau cu bicicleta ori de câte ori este posibil;Folosirea scărilor în locul liftului;
Puneţi copilul să facă mici cumpărături pentru familie cât mai des posibil; Trimiți copilului afară
(la joacă) când se întoarce de la şcoală înainte să-şi facă temele;
Creşterea activităţii familiei Faceţi un obicei din a merge la plimbare, din a vă implica în activităţi relaxante împreună cu copilul;Planificaţi activităţi pentru perioada sărbătorilor şi a vacanţelor
Încurajarea şi sprijinirea copilului în a participa la activităţi fizice Copiii supraponderali pot avea un mare succes la înot (dar pot avea reţineri în a purta un costum de baie); Dansul şi aerobicul pot fi mai uşor acceptate, mai ales de către fete.

Diana Suciu

Nutritionist – Dietetician

Categories: Sfaturi Nutriție | Tags: , , , , , , , , , , , ,

Gustari sanatoase

Categories: Sfaturi Nutriție

Nutritia Gravidei Sanatoase

Categories: Sfaturi Nutriție

Farfuria Sănătoasă

Această farfurie sănătoasă este un ghid simplificat şi foarte uşor de urmărit în monitorizarea unei diete. Este un instrument folosit în educarea consumatorului cu referire la ce alegeri alimetare ar trebui să facă, cum să le combine şi care ar trebui să fie raporturile dintre diferitele categorii alimentare.

Farfuria sănătoasă nu defineşte un anumit număr de calorii sau număr de porţii pentru diferite categorii alimentare, deoarece necesarul caloric şi de nutrienţi se calculează individualizat, în funcţie de vârstă, sex, greutate, compoziţie corporală şi nivelul de activitate fizica. De asemenea preferinţele alimentare pot modela formarea acestei farfurii sănătoase.

Farfuria este impărţită între 5 tipuri de alimente: legume, fructe, proteine, cereale şi lactate.

Trebuie să comparaţi vizual farfuria dumneavoastră cu această imagine. Se potriveşte? Dacă nu, căutaţi care ar fi diferenţele:

  • Prima abatere semnificativă în zona noastră geografică se observă la cantitatea de fructe şi legume consumate. Trebuie să vă asiguraţi că jumatate din farfurie este completată de fructe şi legume; Încercaţi să includeţi în dieta dumneavoastră legume şi fructe de culori  diferite, insistând, în cazul legumelor, pe cele de culoare verde închis, portocaliu şi roşu. Consumul de legume şi fructe este esential pentru aportul de vitamine, minerale, fibre vegetale şi nu în ultimul rând, datorită conţinutului scăzut de calorii.
  • Cereale şi cerealiere: vorbim aici de cerealele integrale; să vă asiguraţi că minim jumătate din cerealele consumate sunt integrale: pâine integrală, orez brun, paste integrale. Variantele rafinate ale acestor produse în schimb trebuie evitate cât mai des, consumul lor crescut fiind asociat cu obezitatea şi complicaţiile acesteia. Căutaţi pe etichetele acestor alimente cuvântul “integrale”.
  • Alegeţi surse sănătoase de proteine: vorbim aici prioritar de carnea albă slabă – de pui, curcan, de peşte- consumat de minim 2 ori pe săptămână; consumul de carne roşie trebuie limitat; Aportul crescut de carne roşie, cărnuri procesate şi mezeluri  creşte semnificativ rata obezitaţii, a diabetului zaharat, a bolilor cardiovasculare, a cancerului de colon. Folosiţi ca şi surse de proteine şi cele de origine vegetala, cum ar fi soia, fasole, mazăre, alune, nuci.
  • După cum vedeţi farfuria sănătoasă încurajează aportul zilnic şi regulat de lactate, cheia fiind însă moderaţia: 1-2 porţii pe zi. Se recomandă variantele degresate sau semidegresate.
  • Consum redus de alimente bogate în grăsimi, zaharuri şi sare.

Această farfurie are un rol esenţial în prevenire bolilor cardiovasculare şi a numeroaselor alte boli cronice.

Folosirea drept reper a acestei farfurii ne ajută în construirea unei mese sănătoase, şi într-un final, a unei diete echilibrate . Bineînţeles nu trebuie să uităm să includem activitatea fizică zilnică.


Categories: Sfaturi Nutriție

Create a free website or blog at WordPress.com.